Descrie problema pe care o are elevul/a?
Despre Georgian, mama lui spune că nu știe cum, dar a fost un copil ușor de cap. Tradus, înseamnă că învață mult mai repede decât copiii de vârsta lui, reține imediat orice informație și are rezultate excelente la școală. Probabil că are un potențial enorm, după spusele mamei, însă nu are mediul necesar în care să și-l cultive. As la matematică, e pasionat de calculatoare, deși are numai 9 ani. Din păcate, Georgian nu are un laptop sau un calculator să deprindă primele secrete ale programării. Probabil ar mânui codurile ca un magician. Georgian provine dintr-o familie cu un trecut încercat. Ambii părinți au suferit în copilărie și nici unuia nu i s-a acordat șansa să fie oameni cu carte, în mare parte din cauza nevoilor și dificultăților financiare. De aceea, azi, ar da și cămașa după ei astfel încât copiii lor să aibă toate condițiile pentru a învăța. În afară de Georgian mai au o fată, elevă în clasa a VIII-a la Lehliu Gară. Draga de ea face naveta zilnic, cu microbuzul, pentru a ajunge de acasă la școală și înapoi. Dar nu se plânge deoarece știe că asta e șansa ei și numai prin efort și sacrificiu va reuși să-și îndeplinească visul. Acasă, Georgian învață cât e ziua de lungă. Iar asta se vede la școală, fiind cel mai bun elev din clasa lui, clasa a III-a a Școlii Gimnaziale Sălcioara. Dar povestea are rădăcini în trecutul părinților. Mama, născută și crescută în satul vecin, a terminat doar zece clase. Poate cu puțin efort ar fi reușit mai mult, însă, întâmplarea a făcut să se căsătorească foarte tânără și să rămână însărcinată. Iar azi, după doi copii și atâta timp nu a reușit să se angajeze niciodată. Tatăl s-a obișnuit cu munca de mic copil. Crescut într-o familie numeroasă, fără tată, a trebuit de mic să meargă la câmp, să ajute în gospodărie, astfel că, după ce a terminat opt clase, ai lui au considerat că e timpul să muncească cu normă întreagă. Iar de atunci nu s-a mai oprit din muncă. Astăzi e șofer pe tir și are nopți în care reușește să doarmă doar 2-3 ore între curse. Amândoi au o reziliență și o anduranță nemaivăzute, deoarece nu spun că au obosit vreodată. Muncesc oricât e nevoie, să le asigure copiilor lor toate condițiile. „Au tot ce le trebuie”, spune mama lui Georgian despre copiii ei. Iar prin „tot ce le trebuie” se referă la faptul că sunt spălați, hrăniți, au un acoperiș deasupra capului și rechizitele necesare pentru școală. Restul, deși extrem de importante în dezvoltarea unui copil, rămân visuri. Georgian și-ar dori să facă box de performanță, e fascinat de acest sport, însă nu există niciun loc unde ar putea să se antreneze, cel mai apropiat club sportiv fiind la Slobozia, undeva la 60 de kilometri de Sălcioara. I-ar mai plăcea să meargă la fotbal, dar e încă prea mic pentru a străbate 4 kilometri pe jos pentru a ajunge la antrenamente. Și cum a învățat să scrie și să citească de la cinci ani, cum temele de la școală sunt prea ușoare pentru el, îi rămâne timp pe care l-ar putea consuma programând. „De mic a fost mai ușor de cap el. Repeta sora lui și el reținea lecția, deși nu avea nici cinci ani. A învățat să citească de dinainte de a merge la școală, iar azi prinde extrem de repede orice informație”, spune mama lui. Georgian e pasionat de calculatoare, însă are acces la câte unul doar la laboratorul de informatică din școală și atunci din bunăvoința vreunui profesor sau elev mai mare. Împreună putem să-l ajutăm. Susținându-l și donând pentru el, vom reuși să-i luăm un calculator și chiar un curs de programare adaptat vârsta lui pentru că, mai mult ca sigur, cu abilitățile lui poate transforma codurile în praf de stele.
